Îndemn la pelerinaj


 

 Turul Basarabiei 

 Oferta anului 2016   PUTNA  

 Oferta anului 2016  PRISLOP 

 Oferta anului 2016  TRANSALPINA 

MUNTENIA: Pelerinaj la mormintele: Gurie Grosu - Mitropolit al Basarabiei şi Mihai Eminescu

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Cimitirul Bellu (Romania)
Inapoi la pelerinajul "Bucureşti: Pelerinaj la moastele Sf.Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor,Sf.Gheorghe de la Cernica, Sf.Calinic dela Cernica,Sf.Grigorie Dascălul,Sf. Constantin vodă Brâncoveanu, Ilie Lăcătuşu. Biserica de la Drăgănescu pictată de Arsenie Boca."

Cimitirul Bellu 

În sec.XIX baronul Barbu Bellu  a donat o grădină mare Sfatului Orășenesc al Bucureștilor, în apropiere de un cimitir de pe ulița Șerban-Vodă.  Edilii orașului au decis astfel crearea Cimitirului Bellu. Cimitirul începe să funcționeze în anul 1858. Cu patru ani mai târziu capela veche este dărâmată și se construiește alta  în stilul catedralei din Karlsbad. În anul 1859 Cimitirul Bellu avea 17 hectare, iar acum  măsoară 28 de hectare. Cimitirul Bellu păstrează multe povești cutremurătoare unele din ele înscrise  în monumentele de marmoră ridicate de artiștii plastici ai vremii.

Mai multe personalități își dorm somnul de veci aici: George Bacovia, Ion Luca Caragiale, Toma Caragiu,  Henri Coandă, George Coşbuc, Ovid Densuşianu, Mihai Eminescu, Dimitrie Gusti, Iulia Hașdeu, Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Matei Millo, Ion Minulescu, Camil Petrescu,  Marin Preda, Constantin Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, C.A. Rosetti, Mihail Sadoveanu, Dan Spătaru, Nichita Stănescu, Maria Tănase,  Tudor Vianu, Alexandru Vlahuţă, Trăian Vuia, Alexandru Xenopol ș.a.

Din basarabenii de marcă putem să-i amintim pe Elena Alistar, Ion Buzdugan, Gheorghe Bezviconi etc


CIMITIRUL BELLU din Bucureşti – Panteonul Naţional al României

Există un loc în Bucureşti, Cimitirul Bellu, în care totul pare că a încremenit, ca şi cum timpul ar fi îngheţat. Anotimpurile se succed, anii trec, însă aici există lucruri ce nu par să se schimbe. 

Considerat Panteon Naţional al României, aici se odihnesc pe veci foarte mulţi dintre omenii de faimă ai României: domnitori şi boieri, scriitori şi artişti, etc.

Cimitirul Bellu este un loc exclusivist. Este cel mai cunoscut cimitir din România, la nivel naţional, ocupă locul doi ca notorietate, după Cimitirul Vesel de la Săpânţa. În lume, se alătură în lista celor mai celebre: „Pere-Lachaise“ din Paris, „Cimitirul Vechi al Evreilor“ din Praga, „Highgate“ din Londra sau „Zentralfriedhof“ din Viena, „Bellu“ oferă Europei un adevărat muzeu de sculpturi şi lucrări de arhitectură de marcă.

Deşi nu mulţi români au avut ocazia să viziteze cimitirul Bellu, el este unul dintre obiectivele istorice care se regăsesc pe harta Capitalei României. Bellu ocupă un loc fruntaş şi în ceea ce priveşte densitatea de opere de artă pe metru pătrat din Bucureşti.

Cimitirul Bellu a fost inclus ca punct de reper pe harta obiectivelor cultural-turistice europene, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Cimitirelor Semnificative din Europa (ASCE), desfăşurată în 16-18 septembrie 2010 la Cagliari, Italia.

Istoria cimitirului este una foarte interesantă. În secolul al XIX-lea locuitorii Bucureştiului îşi îngropau morţii în curţile bisericilor. Săracii însă erau îngropaţi în cele câteva cimitire de lângă Bucureşti. După o perioadă, edilii oraşului au hotărât că trebuie desfiinţate cimitirele săracilor, pentru a se construi unele noi în oraş.

Unul dintre acestea era situat pe strada Şerban-Vodă, unde se afla o grădină mare aparţinând baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministrul Cultelor şi Justiţiei.  El este fiul marelui logofăt Alexandru Bellu (1799-1853), căsătorit cu Irina, fiica marelui ban Barbu Văcărescu, strănepoata lui Ienache Văcărescu, cel care a fost omorât de turci la Constantinopol, împreună cu domnitorul Constantin Brâncoveanu şi fiii săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, care au fost canonizaţi ca sfinţi de Biserica Ortodoxă Română. Originea familiei Bellu (aromâni) se ridică din secolul al XVIII-lea, din localitatea Bella din Macedonia. 

Baronul Barbu Bellu a donat terenul Sfatului Oraşenesc şi astfel a luat naştere Cimitirul Bellu. Cimitirul începe să funcţioneze legal în septembrie 1858. C. A. Rosetti (1816-1885), primarul capitalei, iniţiatorul organizării Cimitirului Bellu, este primul concesionar pe care il putem găsi în Arhiva Cimitirelor. În noiembrie 1859 cumpăra un loc de veci aici, pentru fiica sa, Elena. Din anul 1862 Cimitirul Bellu trece sub aripa Municipalităţii bucureştene. Cimitirul Bellu avea 17 hectare în 1859, iar în prezent măsoară 28 de hectare.

Cimitriul Bellu este loc de veci pentru marii scriitori ai României. Aleea Scriitorilor reprezintă o atracţie pentru admiratorii operelor lui Eminescu, Caragiale sau Nichita Stănescu.

Eminescu a fost înmormântat  la cimitirul Bellu, sâmbătă, 17 iunie 1889. În fruntea cortegiului funerar s-au aflat primul ministru, Lascăr Catargiu, Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, etc. Alaiul funerar a fost format dintr-un număr mare de studenţi, gazetari şi prieteni ai poetului. Pe sicriul poetului a fost aşezată ediţia princeps a "Poeziilor" scrise de Mihai Eminescu, precum şi două colecţii din "Convorbiri literare" şi "Fântâna Blanduziei". Corul metropolitan, a impresionat profund prin interpretarea cântecului de jale cu textul poeziei "Mai am un singur dor". În timp ce cortegiul mortuar se afla în drum spre Cimitirul Bellu, o doamnă din Moldova a aşezat pe pieptul poetului o cunună de "nu-mă-uita". "Doamna din Moldova", aşa cum o numeste redactorul unui saptămânal bucureştean al vremii, nu putea fi altcineva decât Veronica Micle care, în acea vreme, locuia în Bucureşti.

La cimitirul Bellu îşi au somnul de veci o seamă de personalităţi ai României: Mihai Eminescu, George Coşbuc, George Bacovia, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Nicolae Labiş, Spiru Haret, Iulia Hasdeu, Nae Ionescu, Theodor Pallady, Camil Petrescu,Cezar Petrescu, Marin Preda, Constantin Rădulescu-Motru, C.A. Rosetti, Dan Spătaru, Nichita Stănescu, Maria Tănase, Aurel Vlaicu, Alexandru Vlahuţă, Traian Vuia, Alexandru Xenopol, Nichita Stănescu, Andrian Păunescu, etc



Inapoi la pelerinajul "Bucureşti: Pelerinaj la moastele Sf.Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor,Sf.Gheorghe de la Cernica, Sf.Calinic dela Cernica,Sf.Grigorie Dascălul,Sf. Constantin vodă Brâncoveanu, Ilie Lăcătuşu. Biserica de la Drăgănescu pictată de Arsenie Boca."
Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Castelul Bran Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Mihai Vodă - Turda Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pângăraţi Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Putna Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti Mănăstirea Voroneţ MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus
EMAUS în imagini
Mănăstirea Curtea de Argeş din Muntenia Măn. Ţâpova Măn. Ţâpova Adamclisi-monumentul Tropaeum Traiani Primul grup de pelerini (elevi, profesori şi părinţi) pornesc spre Mănăstirea Putna la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, iulie, 1995 Măn. Putna, Sf. Liturghie
» Vezi întreaga galerie foto

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146  (+373) 79.776.216

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010