Îndemn la pelerinaj


 

 Turul Basarabiei 

 Oferta anului 2016   PUTNA  

 Oferta anului 2016  PRISLOP 

 Oferta anului 2016  TRANSALPINA 

MUNTENIA: Pelerinaj la mormintele: Gurie Grosu - Mitropolit al Basarabiei şi Mihai Eminescu

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Castelul Bran (Romania)
 

Capela din Bran - Inima Reginei Maria a Romaniei
Capela din Bran - Inima Reginei Maria a Romaniei
 
Capela Inima Reginei Maria este o micuta capela de langa Castelul Bran. Acesta este al doilea loc preferat al Reginei Maria, dupa resedinta regala din Balcic, Bulgaria. Capela "Inima Reginei Maria" de la Bran este o copie a Capelei Stella Maris, din Balcic, loc unde a fost pusa caseta din argint si pietre pretioase cu inima Reginei, intr-un sarcofag de marmura. Balcic-ul este o statiune situata pe tarmul Marii Negre, in Bulgaria, la aproximativ 60 de kilometri de Vama Veche.
 
Maria, nascuta Marie Alexandra Victoria, s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, in Marea Britanie, fiind fiica principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha si duce de Edinburg, si a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei. De asemenea, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu printul Ferdinand de Hohenzollern, mostenitor al tronului Romaniei, iar casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892.
La scurt timp dupa venirea in Romania, calitatile sale o transforma intr-o figura publica binecunoscuta si iubita. A fost supranumita de popor "Mama Regina", "Mama ranitilor", "Regina soldat", datorita actiunilor sale din perioada Primului Razboi Mondial, cand a ajutat soldatii aflati in spitalele de pe front. De asemenea si-a legat numele de viata culturala si artistica din Romania acelor ani.
In anul 1933, cand Regina Maria isi intocmeste testamentul, ea cere ca dupa moartea ei inima sa ii fie depusa in micuta capela pe care o construise pe malul marii (Stella Maris), iar corpul sa ii fie ingropat la Manastirea Curtea de Arges, alaturi de ceilalti membri ai Familiei Regale.
Regina Maria a trecut la Domnul in ziua de 18 iulie 1938, la Castelul Peles, in Sinaia, in urma unei grele suferinte, la aproape 63 de ani. Regina Maria a fost inmormantata in curtea Manastirii Curtea de Arges, alaturi de sotul ei, Ferdinand, cat si de Carol I si Elisabeta. Potrivit testamentului lasat in urma, la inmormantare, regina a dorit sa fie imbracata in culoarea "mov cardinal", precum si doliul national, ce avea sa fie ridicat in acea zi.
Dupa ce au fost depuse la Manastirea Cotroceni, regele Carol al II-lea, impreuna cu fiul sau, Mihai, au indeplinit dorinta testamentara a Reginei Maria, ducand caseta care continea inima reginei in Capela Stella Maris, de la resedinta reginei din Balcic unde a fost depusa cu toate onorurile. Tunurile distrugatorului "Regina Maria" au tras 21 de salve, iar gornistii companiei de marina au sunat stingerea.
Poporul roman a fost un popor pe care Regina Maria l-a iubit mai mult chiar decat pe al ei, despre acesta ea scriind in jurnal: "Tarii mele si Poporului meu, cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului. Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate, m-am straduit sa devin o buna Romanca. (...) Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v-am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare. (...) Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa."
In anul1940, cand Romania pierde Cadrilaterul, localitatea Balcic se pierde si ea. Datorita acestui eveniment istoric, inima reginei Maria, aflata pana la acea data in Capela Stella Maria, a fost adusa la Castelul Bran si asezata intr-un spatiu special amenajat, sapat in stanca muntelui de langa castel.
Capela din Bran - Inima Reginei Maria a Romaniei
Regina Maria a avut doua locuri de suflet, anume Balcic-ul si Bran-ul. In anul 1920, Consiliul Orasenesc Brasov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romaniei, in semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat si l-a lasat mostenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea.
Deoarece maretul Castel Bran apartinea tot familiei regale, fiica reginei, principesa Ileana, a ridicat pe un teren al castelului, intre anii 1941-1942, o micuta capela, urmand intru totul scara si modelul celei din Balcic. Capela avea un grilaj din fier, ornamentat cu cruci gamee, simbol des folosit de Regina Maria in timpul vietii.
Capela din Bran - Inima Reginei Maria a Romaniei
Principesa Ileana i-a ordonat administratorului resedintei sale de la Bran, generalul Zwiedineck sa aduca inima mamei sale, de la Balcic, in Romania, pentru a fi inmormantata la Bran, unde a fost a doua resedinta a mamei sale. In ziua de 8 septembrie 1940, la doar o zi dupa ce, prin semnarea Tratatului de la Craiova, Cadrilaterul era redat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria era scoasa din capela Stella Maris si predata aghiotantului Eugen Zwidinek, pentru a fi adusa in Romania. Pana la finalizarea lucrarilor la capela, inima Reginei Maria a fost depusa intr-o nisa la poalele Muntelui Magura.
 
In ziua de 27 iunie 1947, parintele Arsenie Boca, de la Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus, vine in localitatea Bran, chemat fiind de Principesa Ileana. Parintele a fost chemat spre a sfinti cea mai mica bisericuta din tara. Capela numita "Inima Reginei Maria" a fost pictata de catre pictorul Arthur Verona.
Desi lucrarile la capela de langa Bran nu erau inca terminate, slujba de sfintire a fost insa savarsita. Dorinta principesei era de a putea oferi localnicilor posibilitatea de a savarsi sfintele slujbe in acest nou locas. Cu toate acestea, zeci de ani vor trece pana alta slujba va fi savarsita in capela.
Principesa Ileana isi dorea ca Bisericuta Inima Reginei Maria sa fie locas de slujba pentru cei internati in Spitalul din Bran. Multa vreme, principesa a lucrat ca voluntar in spitalul de langa Bran. Construit in anul 1945, spitalul de campanie din Bran a fost numit "Inima reginei Maria". Prin mijlocirea principesei, spitalul primea medicamente din Germania si Elvetia.
In anul 1948, odata cu abdicarea fortata a Regelui Mihai, principesa Ileana a fost alungata din tara. Securistii au pazit cripta din stanca muntelui, spre a nu fi furata inima Reginei Maria si dusa in strainatate.
 
Dupa anul 1948, comunistii au incercat sa distruga toate urmele lasate in tara de familia regala. Spitalul a ajuns in paragina, iar Capela de piatra de langa Bran a fost parasita si vandalizata. Peste ceva timp, inima reginei va fi mutata in interiorul Castelului Bran.
In data de 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran, Titus N. Hasdeu, insotit de mai multi activisti de partid, au deschis capela si au fortat cu rangile sarcofagul de marmura aflat in interior. In sarcofag au gasit caseta de argint aurit cu inima reginei, caseta pe care au depus-o in casa de bani a Muzeului Castelului Bran.
In luna martie 1971, pe motivul de mai multa siguranta, caseta aurita cu inima Reginei Maria a fost transferata la Muzeul National de Istorie a Romaniei, din Bucuresti, si a fost deschisa. In ea se gasea o alta caseta, mai mica, octogonala, de argint. Si aceasta a fost deschisa. Cele doua casete au fost incluse in Tezaurul Istoric al Romaniei, iar inima, introdusa intr-o cutie de plastic, a fost dusa spre pastrare in depozitul Muzeului National de Istorie al Romaniei.
Inca din anul 1995 s-au inceput lucrari de restaurare a capelei, cu ajutorul Parohiei Bran, la initiativa istoricului Nicolae Pepene si a lui Emil Stoian, presedintele Asociatiei "Fiii si Prietenii Branului", de a aduce inima Reginei Maria inapoi la Bran, dupa terminarea lucrarilor de revovare si sfintire ale capelei. Bisericuta de langa Bran a fost resfintita in anul 2005
Caseta de argint, in care a fost asezata inima Reginei Maria, a fost introdusa intr-o caseta de bijuterii de argint aurit, gravata si ornamentata cu pietre pretioase, cadou de nunta primit de regina Maria, in anul 1893, de la "Doamnele Romane". La randul ei si aceasta caseta a fost invelita intr-un steag. Casetele au fost depuse intr-un sarcofag de marmura alba.
Caseta din argint aurit, impodobita cu ornamente din pietre pretioase, poarta pe ea urmatoarea inscriptie: "Altetei sale, Principesa Maria a Romaniei: Doamnele Romane." Aceasta caseta a fost primita din partea doamnelor romane, cu ocazia vizitei in Romania a Reginei Victoria I a Regatului Unit.
 
Cele doua casete au fost realizate cu mult timp inainte, de catre bijutierul Maurice Frement. Pe o fata, caseta poarta inscriptia: "Altetei sale Regale, Principesei Maria a Romaniei - Doamnele romane", iar pe capac este reprezentata coroana regala, asezata pe steagul Regatului Romaniei. Pe fetele laterale este gravata monograma "M" (de la Maria) si stemele Romaniei, de dinainte de 1918.
Capela din Bran - Inima Reginei Maria a Romaniei
Casetele in care a fost asezata inima Reginei Maria se afla astazi in Muzeul de Istorie din Bucuresti. Caseta este formata din doua parti, una asezata in cealalta. Prima caseta este din argint, avand o greutate de 8,1 kg si monturi de platina, safire, rubine si briliante. Caseta cea mare este invelita intr-un drapel visiniu avand o bordura in rosu, galben si albastru, cat si stemele celor trei provincii romanesti. Caseta cea mica, din interiorul celei mari, este mai mica, avand o greutate de 561 grame. Aceasta din urma este de forma octogonala, fiind si ea invelita intr-o panza, avand imprimata pe ea stema Romaniei si pe cea a Angliei, tara de origine a Mariei.
Capela din Bran - Inima Reginei Maria a Romaniei
 
Sursa: CrestinOrtodox.ro

Inima reginei Maria

Muzeul de Istorie din Bucureşti ţine inima reginei Maria, din respect pentru ea, departe de ochii publicului.

Aşa cum a cerut regina Maria în testamentul redactat în 1933, inima sa a fost îmbălsămată, pusă într-o casetă de argint octogonală şi învelită într-un steag dublu - pe de o parte drapelul României, pe de alta steagul Marii Britanii. Toate acestea au încăput apoi într-o altă casetă, din argint aurit şi cu ornamente din pietre preţioase. Întreg ansamblul a fost transportat cu vechiul bric "Mircea" la reşedinţa reginei din Balcic, unde a fost depusă cu toate onorurile: tunurile distrugătorului "Regina Maria" au tras 21 de salve, iar gorniştii companiei de marină au sunat stingerea. După pierderea Cadrilaterului, Principesa Ileana a ordonat construcţia capelei "Inima Reginei Maria" la Bran. Acolo au fost depusă casetele cu inima într-un sarcofag de marmură. Însă în 1968, capela a fost profanată de comunişti, inima a fost scoasă din sarcofagul de marmură şi dusă apoi, împreună cu casetele, la Muzeul de Istorie. 


Queen Mary of Romania.jpg

Regina Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938castelul Pelișor-SinaiaRegatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Eastwell Park, comitatul Kent.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

În perioada Conferința de Pace de la Paris (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani aiRomâniei Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-media europeană.

După moartea lui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran.

În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938murindla reședința sa de la Pelișor.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii.

Personalitate complexă și puternică, regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice, cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de Puterile Centrale în Primul Război Mondial și autoritățile comuniste, în primii ani după al Doilea Război Mondial, campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi.

Constantin Argetoianu, unul din criticii constanți și nemiloși ai reginei, este și cel care reușește să sintetizeze în câteva cuvinte rolul reginei Maria și locul pe care ea îl merită în istorie:

 

„Oricâte greșeli va fi comis regina Maria, înainte și după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va așeza în istorie la loc de cinste. O găsim în tranșee printre combatanți în rândurile înaintate, o găsim în spitale și în toate posturile sanitare printre răniți și bolnavi. O găsim de față la toate adunările care încercau să facă puțin bine. Nu a cunoscut frica de gloanțe și de bombe, cum nu a cunoscut teama și scârba de molimă sau nerăbdarea față de eforturile așa de des inutile, provocate de dorința ei de mai bine. Regina Maria și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării și ridicării moralului acelora care o înconjurau și care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta țării și a poporului său. Se poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale.[1]

—Constantin Argetoianu , Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri

 



Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Bellu Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Mihai Vodă - Turda Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pângăraţi Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Putna Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti Mănăstirea Voroneţ MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus
EMAUS în imagini
Măn. Putna Măn.Putna,Dealul Crucii Măn. Putna, Sf. Liturghie Măn. Putna, Sf. Liturghie Cetatea Neamtului Cetatea Neamtului
» Vezi întreaga galerie foto

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146  (+373) 79.776.216

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010