Îndemn la pelerinaj


 

 Turul Basarabiei 

 Oferta anului 2016   PUTNA  

 Oferta anului 2016  PRISLOP 

 Oferta anului 2016  TRANSALPINA 

MUNTENIA: Pelerinaj la mormintele: Gurie Grosu - Mitropolit al Basarabiei şi Mihai Eminescu

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Mănăstirea Putna (Romania)

„Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc şi din mormântul lui Ştefan altar al conştiinţei naţionale.” Mihai Eminescu

Aşezată la 72 de kilometri de vestita capitală a Sucevei, Sfânta Mănăstire Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei.

Lucrările de construcâie a bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului au început la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia (1465) şi s-au terminat în anul 1469.

Slujba de sfinţire (târnosirea) a avut loc în acelaşi an, la 3 septembrie, după biruinţa de la Lipnic asupra tătarilor...

S-au construit apoi Casa Domnească (1473), chiliile, zidul de apărare cu turnurile aferente. Lucrările la Turnul Tezaurului s-au finalizat la 1 mai 1481.

De-a lungul veacurilor, Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase încercări: incendii, cutremure, jafuri şi năvăliri străine, care i-au schimbat chipul cel dintâi, dar care n-au putut întrerupe desfăşurarea vieţii monahale şi lauda neîncetată adusă lui Dumnezeu.

În secolul al XVII-lea biserica mănăstirii era grav avariată. Vasile Lupu, Domnitorul Moldovei, încearcă să o rezidească, dar nu reuşeşte să o finalizeze deoarece îşi pierde domnia. Pisania din pronaos aminteşte de lucrările de reconstrucţie ce au continuat sub domniile lui Gheorghe Ştefan şi Eustafie Dabija, până în anul 1662, Deşi biserica refăcută urmăreşte îndeaproape planul şi proporâiile bisericii lui Ştefan cel Mare, pictura originală va fi pierdută pentru totdeauna.

După ocuparea Bucovinei în 1975 de către habsburgi, mănăstirea suferă noi transformări ale arhitecturii exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, construirea unor noi chilii între 1852 şi 1856, modificarea formei acoperişului bisericii în 1859. Lucrări ample de restaurare au avut loc în anul 1902, sub conducerea arhitectului vienez K.A. Romstorfer, în vremea mitropolitului Bucovinei Arcadie Ciupercovici (1896-1902).

Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter şi etaj, pe a cărui faţadă estică se află stema Moldovei, cu data 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757, în vremea domnitorului Constantin Racoviţă, despre aceasta dând mărturie şi stema de pe faţada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei şi ale Ţării Româneşti.

Carte de istorie vie, Mănăstirea Putna nu este doar un loc în care se găsesc vestigii ale trecutului, ci şi un loc încărcat de memoria evenimentelor de seamă la care a fost tăcut şi credincios martor.

 

Sfântul Ştefan cel Mare - Iubitorul de Hristos

Sfântul Ştefan cel Mare este pentru români un mărturisitor al credinţei şi un apărător al libertăţii neamului. Dragostea cu care şi-a cârmuit poporul l-a trecut în inimile românilor ca Ştefan cel Mare, Sfânt şi Bun. Biserica Ortodoxă Română a împlinit actul oficial al canonizării sale în anul 1992, stabilind ziua cinstirii: 2 iulie.

"Poporul românesc îşi găsise în el cea mai curată icoană a sufletului său: cinstit ţi harnic, răbdător fără să uite, şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care i se par că vin printr-însul de aiurea şi de mai sus. Şi cu cât se vede această icoană mai limpede, cu cât se înţelege mai desăvârşit şi se iubeşte mai mult, cu atâta şi viitorul se vesteşte mai bun, căci atunci neamul merge pe drumul strămoşului cuminte."   Nicolae Iorga

Ştefan cel Mare este sfânt pentru că şi-a iubit neamul şi s-a jertvit pentru el, iar neamul a răspuns prin cinstire şi evlavie. Acestui neam al cărui fii suntem noi, cei de astăzi, el i-a transmis o moştenire nepreţuită, sugerată chiar prin cuvintele scrise pe pergamentul din icoana sa: "Mai presus de tihna noastră stă apărarea fiinţei şi neatârnarea ţării noastre". Această moştenire o avem şi noi de păstrat şi de transmis mai departe nealterată: libertatea neamului şi credinţa ortodoxă.

 

Imn lui Ştefan cel Mare  

de Vasile Alecsandri

cântat la serbarea junimii

academice dată în

memoria lui Ştefan cel Mare     

la mănăstirea Putna,

în 15/27 august 1871.

 

 

3. În cer apune soarele
Stingând razele lui,
Dar într-a noastre suflete
În veci tu nu apui!
Prin negura trecutului,
O! soare-nvingător.
Lumini cu raze splendide,
Prezent şi viitor.

1. La poalele Carpaţilor,
Sub vechiul tău mormânt,
Dormi, erou al românilor,
O! Ştefan, erou sfânt!
Ca sentinele falnice
Carpaţii te păzesc
Şi de sublima-ţi glorie
Cu secolii şoptesc.

4. În timpul vitejiilor,
Cuprins de-un sacru dor,
Visai unirea Daciei
Cu-o turmă ş-un păstor;
O! mare umbră-eroică,
Priveşte visul tău:
Uniţi suntem în cugete,
Uniţi în Dumnezeu.

2. Când tremurau popoarele
Sub aprigii păgâni,
Tu le-apărai cu braţele
Vitejilor români.
Cu drag privindu-ţi patria
Şi moartea cu dispreţ,
Măreţ în sânul luptelor,
Şi-n pace-ai fost măreţ.

5. În poalele Carpaţilor,
La vechiul tău mormânt,
Toţi în genunchi, o! Ştefane,
Depunem jurământ:
"Un gând s-avem în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Ş-al patriei amor!"

 

Apărătorului creştinătăţii, binecredenciosului Voievod al Moldovei, celui care cu dreptate şi cu dragoste a cârmuit poporul încredinţat lui de Dumnezeu, pilduitorului smereniei creştine şi al iertării celor ce i-au făcut rău, celui cinstit şi iubit ca un părinte, slăvitului Voievod să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!                                   Condacul I din Acatistul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare



Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Castelul Bran Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Bellu Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Mihai Vodă - Turda Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pângăraţi Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti Mănăstirea Voroneţ MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus
EMAUS în imagini
Manastirea Kato Xenia Măn.Curchi Cetatea Neamtului Măn. Ţâpova Măn. Putna, la intrare Catedrala Sf. Treime din Eghina Cetatea Neamtului
» Vezi întreaga galerie foto

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146  (+373) 79.776.216

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010