Email: office@emaus.md | Tel: +373.60.595.146 / +373.68.471.670 / +373.79.776.216 / +40.744.848.704

 

Dă-ne un like!
Subscrie la canalul nostru de YouTube

Îndemn la pelerinaj

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Mănăstirea Mihai Vodă - Turda (Romania)

Mănăstirea Mihai Vodă - Turda

Marele domnitor Mihai Viteazul are locul de veci în Turda, unde "a căzut ca un copaciu", cum frumos glăsuieşte cronicarul.

Iniţial, pe acest loc, doamna Stanca, soţia Voievodului (cu învoirea principelui Gabriel Bathory) a reuşit să ridice în anul 1613 o capelă în stil bizantin sub forma unei troiţe, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. În anul 1923, Societatea Femeilor Ortodoxe din Turda, a înălţat pe locul supliciului, în locul fostei capele, o troiţă de lemn, lucrată în stil românesc, care se păstrează la Muzeul de istorie din Turda (din anul 1977).

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat în 8 mai 1977. Înalt de 1601 cm, îm formă de sabie, are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate române, execuitate din marmură albă (la fel ca şi placa mormântului). Pe obelisc, în partea din faţă , se află efigia de bronz cu chipul lui Miahai  Viteazul.

În dreapta obeliscului se află mormântul Voievodului, acoperit de o lespede pe care este reprezentat în basorelif stema ţărilor române unite. După un sfert de veac, la 10 septembrie 2002, la iniţiativa Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu Anania, a fost pusă piatra de temelie a Mănăstirii Mihai Vodă - Turda. S-a considerat necesar ca pe locul unde a fost ucis ca martir al neamului Marele Voievod Mihai Viteazul să se înalţe un aşezământ mănăstiresc, În care să de oficieze necontenit rugăciuni în memoria Domnitorului Unificator de Ţară.

Lucrările de construcţie au fost încredinţate vrednicului părinte Vasile Ştiopei de la Parohia Oprişani-II din Turda, ctitor renumit de lăcaşuri sfinte.

Biserica mănăstirii este edificat, fiind pregătită pentru stratul de pictură în frescă. Este lucrată în stil bizantin, cu borduri de cărămidă în exterior, acoperişul învelit în tablă de cupru, iar pe frontispiciu s-a realizat un mozaic ce reprezintă pe Maica Domnului şi Sfinţii Arhangheli, protectori ai lăcaşului monahal.

Mănăstirea Necropolă este o copie arhitecturală şi, în acelaşi timp, o restituire a demnităţii vechii mănăstiri Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a Voievodului din 1591, pe vremea când era ban al Craiovei, şi care a fost mutilată în vremea regimului comunist. Sfânta mănăstire a fost pusă sub ocrotirea Sfinţior Arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuiţi pe 8 noiembrie.

(După pliantul Sfintei Mănăstiri Mihai Vodă din Turda)


Mormântul lui Mihai Viteazul se află la cca 3 km sud de Turda. Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviste, fosta capitală a Țării Românești).

Troiţa a fost ridicată şi la recomandarea și la dorința Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. Realizarea Troiței a fost posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (evocă anul morții 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecționat din beton armat, placat cu travertin de Rușchița, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate române, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin.

În vecinătatea monumentului a fost construită în anul 2005 Biserica Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la București de către Mihai Viteazul.



Mihai Viteazul comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda
Mihai Viteazul comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda
 

În fiecare an pe 9 august, voievodul Mihai Viteazul este comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, aşezământ monahal ridicat pe locul unde a fost ucis unificatorul principatelor române. Anul acesta, la împlinirea a 410 ani de la trecerea sa la Domnul, Mihai Viteazul a fost comemorat prin mai multe manifestări religioase, militare şi artistice. Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, a oficiat aici, începând cu ora 9.30, Sfânta Liturghie arhierească, urmată de un Parastas pentru marele voievod. Au participat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, protopopul de Turda, pr. Daniel Crişan, consilierul pe protocol din eparhie, arhid. Claudiu Grama. 

La finalul Sfintei Liturghii, după cum ne informează Radio Renaşterea, a avut loc şi instalarea oficială a noii stareţe a Mănăstirii Mihai Vodă, maica Andreea, care a venit, alături de alte 3 maici, de la Mănăstirea Salva din Bistriţa-Năsăud.

De asemenea, i-a fost înmânată o diplomă de aleasă cinstire părintelui ctitor Vasile Şteopei, care s-a implicat în construirea acestei mănăstiri, biserica fiind copie fidelă după biserica Mihai Vodă din Bucureşti, dar şi în construirea corpurilor de chilii. După slujba de pomenire, părintele Dorin Sas s-a ocupat de un program artistic, o scenetă istorică, ce s-a realizat la mormântul voievodului.

În cuvântul său, Părintele Mitropolit Andrei a subliniat câteva dintre virtuţile lui Mihai Viteazul: „A fost un om de credinţă profundă şi ctitoriile pe care le-a făcut sunt rodul credinţei lui, Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti şi, de ce nu, Catedrala din Alba Iulia, după ce a unit cele trei ţări române. Cine iubeşte cronicile şi scrierile istoricilor va găsi multe alte motive care ne fac să credem că Mihai Viteazul a fost un om profund religios. O altă virtute pe care o avea Mihai Viteazul a fost râvna misionară”.

Monumentul de la Mănăstirea Mihai Vodă

S-a considerat necesar ca pe locul sacru unde a fost ucis, ca martir al neamului, marele voievod Mihai Viteazul, să se înalţe un aşezământ mănăstiresc unde să se oficieze necontenit rugăciuni în memoria domnitorului unificator de ţară. La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, pe 10 septembrie 2002, a fost sfinţită piatra de temelie pentru noul locaş, lucrările de construcţie a mănăstirii fiindu-i încredinţate preotului Vasile Şteopei de la Parohia Oprişani II din Turda, ctitor al mai multor biserici.

În acest loc există de mai mulţi ani un monument în cinstea voievodului Mihai Viteazul. La mormântul lui, Societatea Femeilor Ortodoxe din Turda a ridicat, în anul 1923, în locul fostei capele, o troiţă din lemn lucrată în stil românesc, care se păstrează la Muzeul de Istorie din Turda din 1976. 

Monumentul nou, care există acum, a fost inaugurat pe 8 mai 1977. Câteva caracteristici ne prezintă maica Andreea: „Monumentul nou are 1601 cm., în formă de sabie, are trei laturi simbolizând cele trei principate române unite de Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă, la fel ca placa mormântului. În dreapta obeliscului se află mormântul voievodului, acoperit de o lespede pe care este reprezentată în basorelief stema României”. 
 Potrivit maicii Andreea, biserica Mănăstirii Mihai Vodă este pregătită pentru stadiul de pictură în frescă. Este lucrată în stil bizantin, cu borduri de cărămidă în exterior. Pe frontispiciu s-a realizat un mozaic reprezentând-o pe Maica Domnului şi pe Sfinţii Arhangheli, protectori ai locaşului monahal. „Mănăstirea necropolă este o copie arhitecturală şi o restituire a demnităţii vechii mănăstiri Mihai Vodă din Bucureşti, ctitoria voievodului din 1591, pe vremea când era ban al Craiovei”, a arătat maica Andreea.

 

AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Castelul Bran Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Bellu Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pângăraţi Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Putna Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti Mănăstirea Voroneţ MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146, (+373) 68.471.670

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010