Email: office@emaus.md | Tel: +373.60.595.146 / +373.68.471.670 / +373.79.776.216 / +40.744.848.704

 

Dă-ne un like!
Subscrie la canalul nostru de YouTube

Îndemn la pelerinaj

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Mănăstirea Pângăraţi (Romania)

Mănăstirea Pângăraţi

Este una dintre vetrele de spiritualitate şi cultură creştin-ortodoxă din judeţul Neamţ, alături de alte mănăstiri bine cunoscute ca Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Bistriţa. Denumirea Pângăraţi provine de la numele eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos vieţuitor apoi a acestor locuri. Ctitorie voievodală, mănăstirea îşi leagă trecutul de nume sonore ale istoriei Moldovei: Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Alexandru Lăpuşneanu.

Izvoarele istorice atestă numele a doi sfinţi cuvioşi care sunt consideraţi ctitori ai mănăstirii şi, în a celaşi timp părinţi duhovniceşti ai obştii călugărilor. Primul întemeietor duhovnicesc al acestui loc de rugăciune este cuviosul Simeon, trăitor al secolului al XV-lea, care, însoţit de câţiva călugări, s-a retras în anul 1432 din Mănăstirea Bistriţa, aici la poalele muntelui Pâru, pe un platou mai ridicat al malului pârâului Pângăraţi.

Pădurile dese de brad şi fag, departe de orice aşezare omenească, ofereau acestor sihaştri un loc minunat de liniştire, unde să-şi aline dorul arzător după Hristos, prin privegheri, posturi şi rugăciuni neîncetate.

Se spune despre sihastrul Simeon că a fost primul duhovnic al marelui voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, înaintea Sf. Daniil Sihastru de la Voroneţ. În anul 1461, voevodul construieşte la Pângăraţi o biserică din lemn şi câteva chilii pentru cei doritori de linişte pentru rugăciune în superbul-decor din zonă. În anul 1484, în timpul luptelor cu turcii de la Valea Albă, biserica şi chiliile sunt arse, iar călugării împrăştiaţi.

Cel de al doilea sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângăraţi este Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Biserica este un unicat în Europa (două biserici supraetajate). Biserica de jos a servit foarte mult timp de trezorerie voievodală. Zidirea s-a încheiat în anul 1560, an în care a fost şi sfinţită. În acelaşi an s-a înălţat marele Turn-clopotniţă de 34 m, de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbuşit în noaptea de 11 spre 12 iunie 1996.

Viaţa monahală la Pângăraţi a fost înfloritoare până în secolul al XIX-lea, când beciurile mănăstirii au fost transformate în celule. În 1914, în preajma războiului mondial aici a fost instalat un spital militar. În 1918 a fost înlocuit cu un sanatorie.

Regimul comunist a afectat comunitatea vieţuitorilor de la Pângăraţi  care a avut de suferit aceleaşi rigori ca şi călugării din alte mănăstiri. În 1956 clădirile mănăstirii au fost luate în stăpânire de  staţiunea în cercetări biologice "Alexandu Ioan Cuza", iar în 1983 clădirile devin magazia de plante medicinale a laboratorului "Planta Vorel".

Obştea monahală s-a reînfiinţat după 1989, principala preocupare ale părinţilor vieţuitori ai ei fiind aceea de a păstra moştenirea lăsată din strămoşi, atât în ce priveşte tradiţia unei înalte trăiri duhovniceşti în această vatră a Ortodoxiei.

Un amplu proces de restaurare şi de construcţii noi s-au desfăşurat în ultimii 13 ani. La 26 mai 2002 a avut loc resfinţirea bisericii de la demisol. Până la această dată s-au terminat lucrările de repictare a celor două biserici voievodale. Cu acest prilej s-a sfinţit şi locul unde se va construi noua biserică căreia i-au fost fixate ca hramuri sărbătorile "Pogorârea Sfântului Duh şi "Duminica Tuturor Sfinţilor Români".

Mănăstirea  Pângăraţi este un loc deosebit de ospitalier, care-şi primeşte în fiecare zi, cu ocazia fiecărei slujbe, oaspeţii din toate colţurile ţării. Credincioşii vin aici pentru a lua contact cu tradiţia autentică bisericească, în mirificul cadru al munţilor nemţeni, pentru a asculta sfaturile duhovniceşti ale părinţilor de aici şi pentru a admira obiectele de artă şi cultură bisericească pe care mănăstirea le are.

===========================================================================================

Mănăstirea Pângăraţi Se pare că viaţa pustniceasă  se atestă documentar  aici de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Mănăstirea ia fiinţă sub denumirea de Sihăstria lui Simeon. Sihastrul Simeon, cu ajutorul lui Ştefan cel Mare, ridică o mică bisericuţă de lemn cu hramul Sfântul mare Mucenic Dimitrie izvoditorul de mir.

Cuviosul Simeon era unul din sfetnicii domnitorului, având darul înainte-vederii. Nu după mult timp turcii o ard după ce îl înfrâng pe domnitor la Valea Albă. Cuviosul Simeon cu ucenicii săi s-a retras în Ardeal în faţa primejdiei trecând acolo la Domnul.Voievodul Moldovei aduce moaştele Cuviosului Simeon în ţară, şi ucenicii săi se reîntorc înapoi la sihăstria lor.

Biserica de zid o ridică Alexandru Lăuşneanu în urma unui vis avut în care i se arată Sf.Mucenic Dimitrie şi îi ordonă să refacă mănăstirea Pângăraţi. Şi Vasile Lupu nu o trece cu vederea, acordându-i mai multe danii.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea mănăstirea ajunsese într-o stare foarte proastă şi a fost nevoie de toată stăruinţa stareţului de atunci şi ajutorul Domnului ca mănăstirea să renască. În anul 1960, după o rezistenţă de mai mulţi ani, mănăstirea este închisă. Ea îşi va redeschide porţile ca biserică de mir în 1981 şi ca mănăstire în 1983. O nouă biserică a tuturor Sfinţilor Români bucură vederea şi tot aici creştinii se pot închina la moaştele Cuviosului Simeon.



Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Castelul Bran Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Bellu Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Mihai Vodă - Turda Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Putna Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti Mănăstirea Voroneţ MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146, (+373) 68.471.670,

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010