Email: office@emaus.md | Tel: +373.60.595.146 / +373.68.471.670 / +373.79.776.216 / +40.744.848.704

 

Dă-ne un like!
Subscrie la canalul nostru de YouTube

Îndemn la pelerinaj

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Mănăstirea Celic-Dere (Romania)

Istoricul mănăstirii Celic-Dere

Mănăstirea Celic-Dere este situată la aproximativ 24 de km de oraşul Tulcea şi aprox. 22 km de Isaccea (vechea cetate Noviodunum). În această zonă se află situată Mănăstirea Cocoş (unde sunt adăpostite Sfintele Moaşte ale Sfinţilor Mucenici Zoticos, Atalos, Kamasis şi Filipos) şi Mănăstirea Saon.

Drumul ce leagă aceste trei mănăstiri este de o frumuseţe încăntătoare. Fiind tăiat numai prin colinele dealurilor încărcate de vii şi semănături.

Această Mănăstire şi-a luat numele de la pârâul ce curge în apropierea ei, pârâul Celic (din lb. turcă: celic-de oţel, dere-apă, pârâu). Pe locul unor vechi aşezări monahale s-a înfiinţat, pe la 1840, mănăstirea Celic-Dere, de către un grup de călugări români şi basarabeni, în mijlocul cărora se adăposteau şi doi călugări ruşi: arhimandritul Atanasie Lisavenco şi schimonahul Paisie. Cu binecuvântarea mitropolitului grec din Tulcea, Dionisie, s-a înfiinţat şi o mănăstire de maici, în apropierea pârâului Celic. Numiţii monahi, pe 15 august 1846 au adus din Basarabia 60 de familii de ruşi, bărbaţi, femei şi copii, care au motivat, la trecerea graniţei, „că vin la hramul mănăstirii Celic, Adormirea Maicii Domnului”; dar aceştea au rămas mai departe în mănăstire. Atunci călugării români, înţelegând scopul aducerii acestor familii, începură a se împrăştia, care pe unde au putut. Au rămas în mănăstire doar doi preoţi români şi un diacon, între care era şi arhimandritul Dositei Crihană, preot apoi la Biserica Sf. Nicolae din Sulina. Apoi arhimandritul Atanasie a oprit în mănăstire femeile, pe care le-a tuns în monahism, iar pentru bărbaţi a zidit, la 2 km, un şir de chilii şi o modestă bisericuţă cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Acest schit cu numele „Cilicul de jos” sau „Cilicul Mic” a continuat să fie populat de călugări până la 1881, când aceştea au fost mutaţi la Balta Saon. La 1847 numărul maicilor de la Celic ajunsese la aprox. 200, iar în 1881, Celicul de jos a fost populat tot cu maici de la Celicul de sus.

O lungă perioadă de timp, atât datorită evenimentelor istorice cât şi a unor anevoioase conduceri, mănăstirea a trecut prin grele încercări, mergând încet spre progres. Această stare de lucru a încetat la 1909, când P.S. Nifon Niculescu, episcop al Dunării de Jos, văzând starea maicilor şi ruina în care se găsea mănăstirea, a luat măsuri pentru îndreptarea şi organizarea acestei mănăstiri.

Cu aprobarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Spiru Haret, s-a înfiinţat o şcoală de adulte, la 1 septembrie 1909, unde maicile şi surorile au deprins a citi şi a scrie în limba română.

Tot cu ajutorul P.S. Nifon maicile au fost trecute în bugetul statului. S-a introdus cântarea bisericiească în limba română şi s-a înfiinţat un cor. La 11 octombrie 1909 a fost înfiinţată o şcoală de pictură bisericească, ţesătorie naţională şi broderie artistică religioasă care a funcţionat, după un regulament alcătuit tot de P.S. episcop. Şcoala purta numele „Sf.Ana, mama Maicii Domnului”, iar în prezent în clădirea ei se află muzeul Mănăstirii.

Mănăstirea a fost înzestartă cu vii pe care le îngrijeau maicile neocupate cu şcoala.

Pentru importanta contribuţie pe care a avut-o, P.S. Episcop Nifon poate fi considerat reorganizatorul Mănăstirii Celic-Dere.

În 1901 Episcopul Partenie Clinceni a pus temelia monumentalei biserici de piatră, de pe platoul din partea de sud, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Zidirea ei a durat până în 1932 când s-a sfinţit la 22 octombrie de episcopul Cosma Petrovici.

Caracteristic acestui lăcaş este supraetajarea, pe aceleaşi temelii. La subsol, se află o biserică, cu hramul, Izvorul Tămăduirii, care a servit un timp ca paraclis de iarnă.

Planurile bisericii au fost întocmite de arhitectul Toma Dobrescu. Pictura în frescă aparţine pictorului Gheorghe Eftimiu, iar catapeteasma, din lemn de păr, a fost lucrată de sculptorul Ion Dima.

În 1953 a fost adusă şi instalată moara de vânt care în 1977 a fost declarată monument istoric.

În 1954, în clădirea atelierului de covoare, s-a amenajat un paraclis cu hramul, Acoperământul Maicii Domnului, care este înzestrat cu icoane rămase de la fostul schit, Cilicul Mic.

În 1967, în clădirea unde a funcţionat şcoala de pictură, s-a organizat colecţia muzeistică de artă veche bisericească a mănăstirii, unde sunt expuse potire, chivote, cădelniţe, căţui. Între valorile istorico-monumentale se remarcă: Cazania lui Varlaam (1643), Biblia lui Şerban Cantacuzino (1688), Prolog (1696), Evhologhion (1765), copiile unor documente (firmane) turceşti din sec.XIX-lea.

Clădirea stăreţiei, o frumoasă construcţie în stil brâncovenesc, a fost începută în primăvara anului 1911 şi inaugurată la 15 august 1912.

În 1976 mănăstirea Celic-Dere a fost trecută în rândul monumentelor istorice din ţara noastră.

Începând cu 1 ianuarie 1990 mănăstirea a fost trecută în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului-Constanţa, reînfiinţată tot cu aceeaşi dată, episcop fiind Î.P.S. Lucian Tomitantul.

Stareţele Mănăstirii Celic-Dere de la 1847 până în prezent: Singlitichia Socolova, Apolinaria Horbencova, Antonia Macarova, Arhilia Calinicova, Antonia Macarova (1900-1909 a doua oară). Mihaiela Panaiot (arhimandrita, 1909-1921, Parascheva Dumitrescu (arhimandrita, 1926-11939), Epraxia Stanei (1940-1941), Parascheva Odudencu (1951-1963), Neonila Bolea (1964-1967), Ierusalima Bumbac (1967-1981), Iuliana Mocanu (1981-1991), Irina Gociu (1991-1996), Meletina Popa (1996-2002) şi din 2002, Casiana Mareş, actuala stareţă a Mănăstirii.

La data de 9 martie 2002, ÎPS Teodosie a schimbat organizarea de viaţă de sine a mănăstirii, în organizare de obşte, iar astăzi mănăstirea numără un efectiv de 70 de vieţuitoare şi 2 preoţi slujitori.

Din 25 martie 2008 mănăstirea Celic-Dere aparţine noii Episcopii a Tulcii având în frunte pe PS Dr. Visarion Bălţat.

La 15 august 2008 a avut loc sfinţirea noului corp de chilii.

În fiecare zi se săvârşesc Sfânta Liturghie, Vecernia, Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile.

Mănăstirea Celic-Dere reprezintă o pagină de istorie şi spiritualitate ortodoxo-românească, fiind în acelaşi timp o autentică vatră de trăire în Hristos, creând prin prezenţa sa un adevărat paradis pentru toţi cei care vin zilnic aici cu credinţă, cu nădejde şi dragoste spre a-şi ostoi setea veşnic nepotolită de Dumnezeu.



Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Castelul Bran Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Bellu Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Mihai Vodă - Turda Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pângăraţi Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Putna Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti Mănăstirea Voroneţ MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146, (+373) 68.471.670

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010