Pelerinaj de o zi, Duminică, . Grup: 16 persoane, Transport: microbuz. Plecarea din Chişinău la ora 7, de la Monumentul Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Participare la Sf'ânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Cania. Sosirea în Chişinău la ora 19.
Catedrala oaselor de la Cania
În Cimitirul de la Cania, unde-şi dorm somnul de veci 938 de ostaşi români, morţii au fost îngropaţi într-o groapă comună, lungă de vreo 100 de metri şi lată de vreo 40 metri, şi au fost aşezaţi în câte trei rânduri, acoperiţi cu var. În cinstea acestor martiri ai neamului s-a decis ca la Cania să fie ridicată o catedrală numită şi „Catedrala Oaselor” cu hramurile „Sfântul Dumitru” şi „Tuturor Sfinţilor Români”, o biserică-mausoleu, care la subsol va avea o necropolă, în care vor fi aduse osemintele ostaşilor căzuţi pentru eliberarea Basarabiei.
Sfinţirea pietrei de temelie a fost efectuată în ziua de joi, 19 octombrie 2000, de către Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, şi Preasfinţitul Casian, Episcop al Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi slujitori din sudul Basarabiei.
La eveniment a fost prezent şi părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Pietrele puse la temelie au fost aduse din Carpaţi, de la schitul „Icoana”, Mănăstirile Neamţu, Secu, Sihăstria şi Petru-Vodă, simbolizând înălţimea şi rezistenţa în timp a catedralei, dar şi a memoriei faţă de eroii căzuţi pentru dezrobirea fraţilor basarabeni.
Catedrala se înalţă cu sprijinul Guvernului României prin Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni. După zidirea sfântului lăcaş se mai intenţionează construcţia unui complex muzeistic, unde pe lespezi de piatră vor fi gravate numele celor care s-au jertfit pentru libertatea Basarabiei.
Coordonatorul acestor lucrări este PC părinte consilier mitropolitan Vasile Burduja, preot la Cania din 1993, care zice că sfântul locaş, la temelia căruia s-au pus pietre din Carpaţi, trebuie: „Să se înalţe cât Carpaţii şi să dureze precum Carpaţii”.
Mănăstirea de maici de la Ulmu o are ca ocrotitoare spirituală pe Sfânta Teodora de la Sihla, sfântă româncă care s-a ostenit în Munţii Neamţului şi a fost canonizată în 1992 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu ziua de prăznuire la 7 august.
Mănăstirea a fost înfiinţată, acum trei ani, la iniţiativa dlui Tudor Coşleţ, primarul satului Ulmu, ctitorul acestui aşezământ monahal, cel care până în prezent contribuie substanţial la propăşirea mănăstirii. Dl Tudor Coşleţ a ridicat o biserică şi a pictat-o în interior, a construit o trapeză, a construit două clădiri pentru vieţuitorii mănăstirii şi a împroprietărit mănăstirea cu 5 hectare de pământ. Pentru fapta sa creştinească dl primar Tudor Coşleţ a fost decorat de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ordinul Sanctus Stephanus Magnus.
Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei
www.mitropoliabasarabiei.md
Cimitirul de onoare românsc de la Ţiganca din Republica Moldova
"Neamul devine etern prin cultul eroilor". Nicolae Iorga
Lupele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la Ţiganca (localitate situată la 2 km de Prut, vizavi de Fălciu sunt comparabile cu mari bătălii purtate de arnata română în zonele Corneşti, Cotul Donului, Kuban, Kuacaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-al II-lea Război Mondial.
Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea alianimentului CANIA - STOIENEŞTI - ŢIGANCA (aproximativ) 2 mii 300 de morţi, din totalul celor 4.271 înregistraţi în luptele dintre Prut şi Nistru), în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, precum cele de la Cania, cu 938 de morţi, sau Dealul Epureni-Ţiganca, cu 1.020 de morţi, în memoria cărora, în toamna anului 1941, a fost instalată o troiţă.
Când, în vara anului 1944, acţiunile militare sau mutat la vest de Prut, a început dezafectarea cimitirilor şi însemnelor comemorative de război din întregul spaţiu în care armata română a luptat în timpul Campaniei de Est.
Mai mult ecât atât, în ultimii ani din cauza intemperiilor, oasele militarilor înhumaţi aici au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din România